GRUPA III Citiți textul următor şi răspundeţi chestiunilor mai jos formulate: „Sub raportul limbii, cercetările intreprinse au putut stabili un numar de 160 de termeni româneşti care sunt de origine traco-dacă. Aceşti termeni privesc o arie foarte largă, incepand cu corpul omenesc (buză, ceafa, grumaz, guşă), cu familia (băiat, copil, prunc, zestre), cu locuinţa (vatră, cătun), cu îndeletnicirile agricole, păstoreşti, viticole, piscicole (mazăre, tarină, baci, mânz. strungă, tarc, urda, barză, mistret, rânză, şoparlà, viezure), cu diferite acţiuni (a răbda, a speria, a zburda). Desigur numărul acesta va spori prin cercetări ulterioare (...) Ni s-au păstrat de la daco-geţi şi câteva nume de ape: in primul rând Dunărea, care derivă dintr-un Dunaris dacic; apoi Argeşul din Argessos; Bárzava, al cărei nume se regăseşte în oraşul dacic Berzobis: Someşul: o inscripție latină din ținuturile udate de acest ráu vorbeşte despre Samus". (C-tin G Giurăscu, Dinu C. Giurăscu, Scurtă istorie a românilor pentru tineret îndeosebi)
1. Având în vedere faptul că textul este extras dintr-o lucrare ştiinţifică. exprimați-vă opinia cu privire la faptul că ea se adresează îndeosebi tinerilor.
2. Argumentaţi faptul că hidronimele amintite în textul dat sunt o dovadă ce susţine continuitatea românilor în spațiul carpato-danubiano-pontic
3. În care compartiment al vocabularului limbii române s-ar putea încadra majoritatea cuvintelor traco-dace, în vocabularul fundamental, sau în masa vocabularului? De ce?​