3. Având în vedere simbolismul ochiului, organ al cunoaşterii supreme, ce priveşte nu numai spre
lumea exterioară, ci şi spre cea interioară, comentează şi interpretează enunţul următor, care se
referă la căpitanul Isac:
„Obrazul drept, boţit spre ochiul stors, parcă era încleştat şi pecetluit pe totdeauna intr-o durere.
Iar ochiul cel viu, mare şi neguros, privea țintă în jos in neagra fântână a trecutului".
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Limba română. Ne bucurăm dacă informațiile oferite v-au fost de folos. Pentru întrebări sau asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne onorează – adăugați-ne la favorite pentru a fi mereu la curent!
