dacă se întâmplă ca un particular sau o cetate din Italia să aibă vreo neînţelegere cu cineva, dacă se cuvine să i se facă mustrări, dacă are trebuinţă de ajutor sau ocrotire, de toate aceste lucruri se îngrijeşte senatul şi, în cazul că este necesar să se trimită soli în afara Italiei, fie pentru a stinge vreo neînţelegere, fie pentru a cere sau porunci un anumit lucru, fie pentru a primi supunerea unui popor, fie pentru o declarație de război, senatul veghează şi la acestea. Tot senatul este, deopotrivă, cel care trebuie să-i primească pe solii care vin la Roma şi să hotărască ce trebuie făcut cu aceştia, în ce chip se cade să li se răspundă. Niciodată poporul nu se ocupă de vreunul din lucrurile amintite mai sus. Astfel, dacă la Roma sosește un călător atunci când consulii lipsesc, cârmuirea statului îi apare ca fiind cu totul aristocratică. Mulți eleni, ba chiar şi unii regi, au rămas convinși că așa stau lucrurile, întrucât senatul întăreşte aproape toate înţelegerile lor cu republica. (Polibiu, Istorii, VI, 13) Cerinţe: 1.Definiți instituția Senatului pe baza Sursei 2. 2.Identificați din Sursa 2 deosebirea dintre Senat şi magistraturi. 3.Menţionaţi din Sursa 2 o caracteristică a Senatului. 4.Enumerați din Sursa 3 cinci atribuții ale Senatului. 5.Selectați din Sursa3 două informații aflate în relația de cauză - efect​