că te-a are se ir ale inta âţă. i să de ao ple Pisica nu a mai plecat de la noi. Pe o perna de mătase, uşoară ca o umbră cu broderii de fir, ea doarme zi şi noapte, ca și cum trebuie să se odih- nească toată viața de o grea opintire?, pe care a făcut-o din răsputeri într-altă existenţă. Şi pentru că noi muncim fără răgaz, ne bucurăm că putem adăposti idolul8 inefabil al repaosului şi al lenei surâzătoare în gospodăria noastră de unelte. Camera unde doarme pisica am împodobit-o cu moaştele ¹0 noastre de preț: candela, cărțile, icoa- nele, amintirile de la bătrâni, ceasornicul cu bătaia rară de dom¹1, preșurile de lână tărcată, ca nişte drumuri scurte boite¹2 cu soare. Un ciucure de borangic al șervetului mesei gâdilă urechea pisicii, oprită ca un fluture negru pe tâmpla ei cu mustăți. / ​