Răspuns :
Explicație:
Caracterizarea lui Stefan Viziru din romanul Noaptea de Sanziene
Protagonistul romanului Noaptea de Sanziene, Stefan Viziru, este un "erou" in sensul pe care MirceaEliade il confera acestui termen: mai mult decat protagonist al unui roman, el este eroul dintr-un scenariumitic. Asemeni lui Tezeu, eroul mitic din Anticitate, persona!ul este supus proelor "lairintului" pe caretreuie sa-l straata in ragazul unui ciclu cosmic de #$ ani. Po%estea sa incepe, propriu-zis, in noaptea deSanziene cand, spun credintele populare, "cerurile se descid", iar Stefan Viziru o intalneste pe aceea careii este ursita, &leana Sideri. Pana la reintalnirea ultima cu &leana, intr-o alta noapte de Sanziene, cand ceidoi indragostiti se regasesc in fata redesciderii paradisiace a cerurilor, uniti pentru totdeauna dincolo demoarte.Stefan Viziru %a fi supus proelor initiatice pe care i le scoate in cale "teroarea istoriei".'aptul ca Stefan Viziru este predestinat acestui proces initiatic este indicat, de la un inceput, prin preocuparile sale mai putin oisnuite. (sedat de prolemele timpului, in tot ceea ce indica acestea)atranetea, moartea, pierderea celor dragi*, Viziru discuta adesea pe aceasta tema impreuna cu prietenulsau +iris, profesor de filosofic esi functionar constiincios, cu o cariera frumoasa in fata, si sot de%otat al&oanei, Stefan Viziru incearca sa duca o eistenta alternati%a, care sa-l smulga din cotidian, respecti% dincurgerea temporala oisnuita si din lantul cauzalitatii "oiecti%e", careia ii sunt supusi toti muritorii.inciriaza o camera la otel, o camera secreta in care sta si mediteaza, citeste fara a fi locul unore%enimente deoseite )in afara de intalnirea cu Vadastra*, camera ii ofera eroului o eistenta "paralela" cuaceea a eistentei sale de zi cu zi.Mircea Eliade ii imprumuta eroului sau multe date autoiografice.&n afara de osesia timpului, a "terorii istoriei", "camera Samo" - incaperea secreta a lui Viziru - apare inamintirile lui Mircea Eliade ca un uni%ers paradisiac al copilariei, loc al fericirii asolute niciodataregasite mai tarziu, desi indelung cautata in lairinticele incercari eistentiale."&ncercarile grele" pe care eroul le are de infruntat, datorita "terorii istoriei", poarta, de asemenea, marcateaccente autoiografice: moartea celor dragi, intemnitarea in lagar, reeliunea legionara )in timpul careiaeste ucis "dulul" lui Stefan Viziru, scriitorul /iru Partenie*, omardamentele de la 0ondra, suntconsemnate si in literatura memorialistica a lui Mircea Eliade./iclul e%enimentelor istorice se structureaza asemeni unui lairint in meandrele caruia Viziru lasa cate o parte a identitatii sale omenesti. ulul sau, /iru Partenie, este ucis in timpul "reeliunii legionare"deoarece este confundat cu Viziru, &oana si copilul sunt ucisi in timpul omardamentelor ciar in ziua incare Viziru, ratacitor condamnat sa straata lumea pana la re%enirea acasa, reusise, in sfarsit, sa intre intara./eea ce fusese initial un pariu eistential - a iui doua femei in acelasi timp - se transforma in cemare adestinului si in fir al Ariadnei in lairintul istoriei zdroitoare. Eroul reuseste sa straata lairintul doaratunci cand intelege legile acestui destin al sau. 0a inceput derutat de fascinatia pe care o eercita asuprasa necunoscuta intalnita in noaptea de Sanziene, Stefan Viziru, care isi iuea sotia "asa cum putini aratiisi iuesc sotiile", accepta o prima incercare pe care destinul i-o scoate in cale: a o iui pe &oana, partenera sa "pamanteasca", si pe &leana, partenera sa cosmica, pe care i-o scoate in cale magia noptii
Vă mulțumim că ați ales să vizitați platforma noastră dedicată Istorie. Ne bucurăm dacă informațiile oferite v-au fost de folos. Pentru întrebări sau asistență suplimentară, nu ezitați să ne contactați. Revenirea dumneavoastră ne onorează – adăugați-ne la favorite pentru a fi mereu la curent!