Răspuns:
un fragment din opera "Ciorile" de Ion Agarbiceanu
,,De trei zile vazduhul se intunecase tot mai tare. Întâi se părea că s-a înălțat o ceață răsfirată peste bolta senină , apoi negura aceea alburie s-a tot îndesat ,s-a tot întunecat , ca un negru și uniform văl plumburiu .
Sub el lumea întreagă era sură : dealurile , pădurile ,aerul .Pomii din grădinii , arborii înălțau brațe negre , neclintite, liniștea era apăsătoare ,ca într-o așteptare încordată. Frunzele se scuturaseră de mult. [...]
De trei zile se învăluiau prin văzduh pâlcuri mari de ciori ,izvorând nu se știe de unde ,zburând înghesuite , cât parcă li se atingeau aripile, văjâind domol în aer și lăsându-se pe ramurile negre ale pomilor din grădini"
