Răspuns:
Într-o zi un băiețaș a fost la bunici săi acesta plantând o sămânță de dovleac. Sămânța a început ușor și încet să se transforme într-un dovleac. Într-o zi a venit o zână aceasta dându-i viață adică darul vorbirii, auzului și al văzului. Dovleacul stând ca deobicei la locul lui casă nu pară ceva suspect la acesta. Într-o seara acesta a auzit că bunici vor să îl facă plăcintă de dovleac auzind aceste lucruri a și plecat rostogolinduse. Bunici băiatului au văzut că a dispărut sau certat cu toți vecini acuzându-i că i-au furat dovleacul. Dovleacul ajungând pe o pajiște pustie sa așezat acolo și cine știe poate încă e acolo.
